Pelin Anton

[N Dobrescu]

Cu câteva zile în urmă l-am sunat pe domnul Pelin ca să-i spun: La mulți ani! cu ocazia zilei sale de naștere. Împlinea frumoasa vârstă de 75 de ani. La bărbați vârsta nu este un secret ca să fie ascunsă. După glas, am putut să-i recunosc optimismul și buna dispoziție din anii tinereții noastre.
O dată când eram amândoi la serviciu, m-a prins Negrescu că-i spun: La mulți ani! Cu ce ocazie a întrebat Negrescu? Atunci i-am explicat lui Negrescu că este prima zi după sf. Paraschieva, fără să-i dau alte explicații suplimentare.
Chiar dacă în diverse articole am pomenit de domnul Pelin, acum voi relua acele comentarii ca să nu mai fac trimiteri la acele scrieri și pentru ușurința lecturii.
Am avut o colaborare directă cu domnul Pelin din anul 1969 până în 1981 și apoi sporadică până la ieșirea sa la pensie în 1995, la vârsta de 58 de ani. Toți aveam porecle puse de alții. Șerban Râureanu îi spunea domnului Pelin- șeful bun, iar mie șeful rău. Mie îmi plăcea ca întâi să rezolv problemele de serviciu și apoi să mă relaxez. Domnul Pelin îi mai lăsa de capul lor pe subalterni și nu-i verifica dacă și-au îndeplinit la timp și întocmai sarcinile de serviciu. Pe timpul iernii, nu era tot timpul de lucru și în boxe se mai juca chibrite. O dată domnul Pelin se juca cu operatori mai tineri, titirobil. A fost prins de Negrescu care i-a tăiat două ore. În această lume a calculatoarelor, a tabletelor și a altor aparate cu jocuri electronice îmi este greu să explic generației actuale jocurile ieftine ale copilăriei mele: penițe sau cinci pietre. De la cinci pietre, domnul Pelin avea o dexteritate care îi permitea să prindă o cană de cafea aruncată în sus la circa 3m pe partea opusă palmei. Chiar dacă era un tip jucăuș, asta nu înseamnă că nu trata cu seriozitate problemele de serviciu importante.
Ca operator Hi-Fix aparatură navă era stăpân pe el și nu-l surprindea o perturbație în rețea. Inițierea mea s-a produs cu nava militară NH 112. A trebuit să ajung la un punct de recoltare de boden. Nu cunoșteam manevrabilitatea navei și am făcut o corecție în scurt , pe loc. Mi-a spus: Ce te făceai dacă aveai cablul după tine? Domnul Pelin nu era un tip care să te menajeze. Era un tip direct. Cred că din 1974 a devenit Șef de formație. În acel an lucram cu rețeaua ROM 2, adică cu un Slave la Sulina. În timp ce lucram pe un profil spre Sulina a venit colegul meu topograf, Ion Gheorghe care mi-a propus să mă înlocuiască ca să mă bărbieresc deoarece urma să intrăm în port la Sulina. Era tura mea. Am acceptat înlocuirea. La schimbarea unui sul de hârtie la plotter a apărut o perturbație și s-a pierdut orientarea și s-a ratat o producție de 30 km. Ce mi-a făcut domnul Pelin care era un tip direct nu poate fi descris în cuvinte. Supărat mi-a spus: De acum înainte eu te înlocuiesc pe tine și tu pe mine. Nu mai pleci din comandă. Am reușit să facem planul la mustață. Eu și Ion Nicoară îl tachinam și-i spuneam: Ți-am făcut planul.
În 1969, domnul Pelin a fost împreună cu Pal Liviu la o specializare la Decca, în Anglia pentru Hi-Fix. În 1977 s-a cumpărat o
aparatură nouă Hi-Fix/6. Contractul prevedea o specializare pentru trei persoane. Propunerile au fost: Dobrescu, Pelin, care lucrau efectiv pentru Hi-Fix și Negrescu, membru de partid și care participase la întocmirea contractului. Steriu trăgea sforile să meargă
el în Anglia, deoarece nu văzuse Anglia și de aceea a întrebat: Dar în țară cine mai rămâne la Hi-Fix? Și a rămas Pelin. Așa s-a pierdut prin jocuri de culise un loc la specializare.
La operațiuni de mutări de platforme sau probe de manevrabilitate nave, unul dintre noi urca pe navă, iar celălalt rămânea la țărm pentru intervenție în rețea. La o mutare a platformei de pe structura Ovidiu pe Midia, domnul Pelin a urcat pe navă și eu am rămas la țărm. Atunci au venit două vagoane CFR cu elemente pentru căsuțe, de la Arad. Locațiile erau imputabile. Trebuia să dau un exemplu personal și să particip la descărcarea panourilor în bază. Curgea apa pe mine și domnul Pelin mă întreba în radio: Te descurci Nicușor?
Din banii săi, domnul Pelin a cumpărat și plantat pomi fructiferi în bază la Constanța. Investiția personală a domnului Pelin se va transforma în profit pentru Prospecțiuni SA o dată cu vânzarea bazei Constanța.
Pe timpul comuniștilor, toată lumea se plîngea de lipsa de carne sau alte produse trebuincioase.Dar fiecare avea câte o relație. La Constanța, echipa se aproviziona de la un depozit după ce se făcuse un tabel și o adresă din partea întreprinderii. De câte ori mergeam la Constanța pentru intervenție, mai primeam contra cost câte un pui, o cutie de ness etc., pentru bună purtare, din excedentul echipei.
După terminarea activității la Constanța, domnul Pelin a revenit ca ing. principal în Laeg și a fost reparizat la boxa 14. Acolo, verbal, fără decizie a Directorului, eram eu numit șef de Negrescu. În paricular, Negrescu îmi spunea să-i dau de lucru domnului Pelin. Noi conlucram prin alegerea de către fiecare a lucrărilor care apăreau. Pe mine Puterea nu m-a îmbătat niciodată. Tot timpul am avut puterea celor fară de putere. De fapt eu tot timpul am avut Puterea, așa cum spune un proverb englezesc: Knowledge is power.
La aniversarea a 50 de ani de la înființarea companiei Prospecțiuni, au avut loc două evenimente: o sesiune de comunicări organizată la Universitatea București și o manifestare la sediu, cu fursecuri, unde mulți s-au înghesuit. Domnul Pelin care organiza și realiza lunar o producție de 800 km sau 1000 km și peste nu a fost invitat la nici unul dintre evenimente. Ne uităm înaintașii. De
aceea suntem așa de săraci. Cu duhul.
Al dumneavoastră

Niculae Dobrescu

[tatonulaa]

Ca fost partener ocazional de şah, în decursul anilor, fără însă a avea legături directe de serviciu cu el, trebuie să scriu câteva rânduri despre OMUL PELIN, căruia îi doresc cu această ocazie "" .

Sper să fiu în asentimentul tuturor celor ce l-au cunoscut, că D.l Pelin Anton avea şi în mod sigur are, o distincţie deosebită, plăcută, pământeană, mult diferită de înfumurarea peste margini, extrem de supărătoare, afişată de un Steriu sau Negrescu. Pentru a fi mai explicit, felul său de a fi era şi este asemănător comportamentului firesc al unor Sandu Cristian (din nefericire prea curând dispărut!) sau Nicuşor Moldoveanu.

A jucat şah în echipa Geofizicii care o perioadă din deceniile 7 şi 8 participa la Campionatul categoriei "A" a Capitalei, alături de cele mai puternice echipe ale momentului (ITB, Rapid, Steaua, Inst. de Const., CFR, Univ. Buc., Politehnica, ISPIF). unde activau numeroşi şahişti cunoscuţi ai României, cu clasificări mult superioare (MI, M) celor obţinute de echipierii noştri, în extrem de puţinele meciuri oficiale pe care le disputau. Echipa noastră, în timpurile sale de glorie, avea la masa 1 pe Gilică Bardan (CM), sau Ali Mehmet Erdugan (CM), iar în continuare pe Chilat (I), Pelin (I) şi alţii printre care mă număram şi eu (II).

Am căutat să zugrăvesc, în limita puterii mele, un alt aspect al personalităţii unor foşti colegi de serviciu.