Prospecțiunea seismică pe Marea Neagră

Locul unde avem ocazia sa ne exprimam public !

Prospecțiunea seismică pe Marea Neagră

Mesajde N Dobrescu » 09 Apr 2012, 05:50

Prospecțiunea seismică pe Marea Neagră a început în anul 1969 cu o echipă tânără, cu oameni sub 40 de ani, pentru că asta era generația care se găsea în întreprindere. I.P.G.G. era pe atunci o companie în plină dezvoltare. Țara avea nevoie de resurse și la vremuri noi, oameni tineri. Erau câțiva care depășeau 40 ani ca artificierul șef Irimiță, șeful de echipă Mercea Traian etc. La început s-a lucrat cu două stații cuplate: Geo Space analoagă și Geo Space 1700 digitală pentru a face trecera de la o generație la alta de echipamente. Pe acele timpuri era multă înțelepciune. Între 1969-1974 s-a folosit ca metodă de generare dinamita, iar după 1980, sistemul air gun.În perioada 1975-1979 s-au executat numai lucrări de radionavigație pentru I.G.G., I.R.C.M.,I.C.H. și I.F.L.G.S. Ca sistem de radionavigație a fost folosit sistemul Decca Hi-Fix și după 1978 sistemul Hi-Fix/6.
M-am alăturat echipei de pe navă în anul 1971 și am participat la lucrări de prospecțiuni seismice, batimetrie, magnetometrie marină, gravimetrie marină, prelevare de bodene, carote, foraje geotehnice pentru amplasamente de platforme marine, poziționări de platforme marine, construcție de diguri în portul Agigea Sud, până în anul 1981. După 1983 am participat ocazional la lucrări seismice sau la determinări de parametri pentru nave construite la Constanța sau Mangalia.
În toată perioada în care am navigat am parcurs circa 60.000 de kilometri, ce corespunde cu înconjurul Pământului de o dată și jumătate pe la ecuator. Din acești kilometri, numai 28.000 au fost de prospecțiune seismică efectivă.
Prospecțiunea seismică s-a executat cu ajutorul remorcherului salvator Voinicul iar după 1980 cu pescadorul Marea Neagră. Celelalte cercetări marine pe care le-am efectuat, au fost făcute cu navele NH 112, Marea, Gilortul, Mangalia, Viteazul, Moldova și remorcherele de la Petromar.
Pe navă eram cel mai tânăr și de aceea nea Marin care era cu un an mai mare ca mine îmi spunea Puștiul, iar față de leatul meu Adrian Anghel și Vrebca Ștefan, eram cel mai bătrân.
În 1969 echipa de pe navă era formată din Pelin Anton, Ion Nicoară, Gonțoiu Marin, Fulea Petre, Puiu Gușe, Himcenco, Șerban Ștefan, Pascariu Mircea, Predeleanu, 7 artificieri, un macaragiu și șeful de echipă Mercea Traian.
Aparatura de înregistrare seismică era montată într-o cabină dispusă pe punte în locul cârligului de remorcă, iar aparatura Hi-Fix era montată în timonerie și în camera hărților. În borduri la pupa erau montate tunurile, iar la pupa centru era montat tamburul cu cablul seismic. Central era montată o macara cu care erau lansate sferele.
La fiecare 20 de secunde se producea o explozie. Programul zilnic era de 12 ore în carturi de patru ore. În cabină era lumina permanent aprinsă ca să stea ascunși carcalacii și să pot dormi și ziua. Șeful de echipă venea și ne trezea ca să intrăm în tură dacă nu ne trezeam singuri. Eram ca niște roboți. Atunci când nu mai auzeam bubuituri mă trezeam și mergeam în comandă ca să aflu ce se întâmplă. Cred că la Hi-Fix era mai greu, deoarece când era furtună, sau când ne întorceam acasă, aparatura trebuia supravegheată pentru a avea închiderea coordonatelor. Profilele regionale la mare distanță de țărm și la mare adâncime a apei au fost executate la cronometru, având același cap compas, deoarece erau în afara zonei de acțiune a rețelei Hi-Fix. A fost executată o rețea de profile S-N (aproximativ 9 grade) și E-W (aproximativ 276 grade). Profilele erau distanțate la 1000 metri. S-au efectuat și lucrări 3D.
Nava Voinicul avea o lungime de cca 50 metri și o lățime sub 10 metri. Pe timp de furtună avea și tangaj și ruliu, iar puntea din prova era spălată de valuri. Dacă ancora nu era bine pusă la post, mai lovea și în bordaj. Era sinistru. Cine putea mânca pe timp de furtună, trebuia să mănânce ciorba cu farfuria în mână pentru a asigura orizontalitatea lichidului din farfurie. Marea Neagră este o mare care se montează rapid. La fel de păcătoasă era și hula lungă care se instala după furtună. Pentru un lucru de calitate trebuia să lucrăm pe o mare până la gradul 3. Am prins marșuri de întoarcere și de 10 ore pe timp de furtună. Prova se urca pe val și simțeai apoi un gol în stomac. Comandantul spunea că cine nu are rău de mare, nu are un centru al echilibrului. Poate că avea dreptate. De ce scrii Niculae?
După reluarea lucrărilor în 1979 cu nava Marea Neagră, condițiile de cazare și stabilitatea navei au fost mult mai bune. Mulţi dintre noi stăteau singuri în cabină. Aparatura de înregistrare seismică de tip MDS 1O a fost montată la infirmerie. În borduri erau montate cele două rame cu tunuri şi era o cameră cu comanda compresoarelor. La reluare în 1979, am plecat cu Directorul Varodin și cu personal suplimentar pentru probe, semnătura tunurilor și producție, rămânând în larg aproape o lună. Îmi aduc aminte că la bord a fost și vulcanizatorul de la Chitila, Cioroianu. Când am ajuns la dană, acesta nu a mai așteptat să se lase jos schela și a coborât cu bagajul pe scara de pisică. Nu au fost mulți care au rezistat programului susținut, fără radio, fără televizor, cu toate că sporurile la salariu ajungeau până la 85% din salariul de bază datorită mie care am dat întreprinderea în judecată pentru aplicarea corectă a legii.
Aici am lucrat cu tehnologul Ion Mirițoiu, cel care a fost concediat de echipa americană in 2009 şi cu tehnologul Adrian Vlad care prin relațiile lui făcea posibilă intrarea navei în port fără să așteptăm în radă până la găsirea unei dane de acostare. Portul Constanța devenise prea mic față de volumul de operare cu mărfuri şi zilnic se făceau comandamente pentru stabilirea priorităţilor de operare ale navelor.
În urma cercetărilor executate de I.P.G.G. au fost stabilite perimetrele cu posibile rezerve de petrol și apoi au fost forate sondele pentru a confirma existența zăcământului și a presiunii lui. Toate structurile despre care se vorbește acum, sunt cercetări realizate de I.P.G.G. În 1992 am participat la câteva întânliri la Petromar cu invitați străini de la Seismograph Service care urmau să vină cu o navă pentru a executa niște profile seismice. Până în 1992, totul a fost românesc. Leatul meu, șoferul de la carotaj Sandu Ion care a fost concediat în decembrie 2010 făcea două transporturi pe lună cu role magnetice.
Nu există nici un număr din ȘTIRI PROSPECTATE în care să fie o rubrică permanentă în care să se scrie despre trecutul companiei. Multe companii au pe sigla lor data inființării. SC. PROSPECȚIUNI SA. este succesoare a lui I.P.G.G. care a fost înființată în 1950. Pe sigla acestei companii ar trebui scris Since 1950. Am mai spus sub alte forme, iar acum o spun apăsat. Gehrig Schultz nu a venit cu această companie din occident. Compania este rodul inteligenței românești.
Al dumneavoastră

Niculae Dobrescu
Ultima oară modificat de N Dobrescu pe 26 Mai 2014, 13:06, modificat 1 dată în total.
N Dobrescu
 
Mesaje: 428
Membru din: 20 Noi 2009, 20:16

Re: Prospecțiunea seismică pe Marea Neagră

Mesajde N Dobrescu » 07 Noi 2012, 08:34

Se tot vorbește în zilele noastre de zăcăminte de petrol și gaze descoperite în zona Insulei Șerpilor, perimetre concesionate unor companii străine.
Ana Pauker a semnat cedarea Insulei Șerpilor către URSS, iar predarea prin proces verbal a fost făcută de Ministrul de externe Eduard Mezincescu. Cedarea Insulei Șerpilor nu a fost ratificată niciodată de parlamentele celor două țări. Insula Șerpilor este o stâncă cu o suprafață de 17 hectare situată la circa 20 Mm de Sulina.
Pe timpul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, într-o noapte, soldații prieteni sovietici au ocupat brațul Musura și au trasat cu tuș pe hartă granița cu România (de obicei pe hărțile de navigație se lucrează cu creionul). În trecut, granița cu România era pe brațul Chilia, canalul Musura fiind un afluent pe partea dreaptă spre vărsare. Apoi au trasat cu tuș alt cerc de 12 Mm cu centrul în Insula Șerpilor, au prelungit granița de pe brațul Musura și astfel au marcat apele teritoriale ale Ucrainei. Așa se face că imediat ce ieși în larg de pe canalul Sulina trebuie să schimbi de drum spre sud-est ca să nu intri în apele teritoriale ale Ucrainei.
După 1980, cercetările marine efectuate de România și de URSS au pus în evidență rezerve de zăcăminte de petrol și gaze. Aici, în zona Insulei Șerpilor ca și spre Odesa, platoul continental are cea mai mare întinsură. Dacă în jurul Insulei Șerpilor adâncimea apei este în jur de10-20 metrii, rezervele de petrol și gaze se găsesc la o adîncime a apei de circa 50 metrii, ceea ce face exploatarea lor mai ușoară.
Condiția de aderare la NATO a fost semnarea tratatelor privind granițele cu vecinii. Așa a fost semnat în 1997 tratatul româno-ucrainian, cu dreptul fiecărui stat de a se adresa Curții Internaționale de Justiție. Disputa cu Ucraina a fost adusă de România în 16 septembrie 2004 în fața Curții Internaționale de Justiție, cu privire la delimitare platoului continental al Mării Negre. Din disputa
de 12,000 km pătrați, România a obținut recunoașterea a 9,700 Km pătrați. Se știe că potrivit Convenției asupra mării de la Montego Bay , apele teritoriale se întind pe o lățime de 12 Mm, iar zona de exclusivitate marină se poate extinde la 200 Mm.
Marea Neagră este o mare închisă, de aceea platoul continental al Mării Negre trebuia împărțit între vecini. În trecut, vecinii noștrii bulgari și sovietici aveau o teorie favorabilă lor privind trasarea graniței pe mare prin prelungirea graniței de pe uscat. Regulile internaționale fiind altele. Când făceam de cart noaptea la Hi-Fix, mai citeam din cartea pilot a Mării Negre.
În 1974 am efectuat prospecțiuni seismice folosind rețeaua Rom 2 ( un Slave la Sulina) în zona de la sud de apele teritoriale sovietice marcate cu tuș și până travers Sf. Gheorghe. După 1980 au fost îndesite profilele în această zonă.
A fost o mare bucurie pentru România când a câștigat la Haga. Dar poporul român nu a câștigat mare lucru. Se aștepta ca România să câștige ceva la Haga. ANRM a scos la concesionare un perimetru în zona litigioasă care a fost adjudecat de firma Sterling. Din exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze, România nu devine independentă din punct de vedere energetic, ci se alege numai cu o redevență de maxim 13-15 %. Firma care exploatează zăcămintele de petrol nu este obligată să vândă petrolul în țară, iar dacă o face, prețul este la nivelul prețului internațional cu toate că are costuri mai mici decât prețul internațional al petrolului.
După 1990, au venit în țară, diverse firme străine care au efectuat prospecțiuni pe uscat. Printre ele Amocco, Shell, Western Atlas International (aici asistent manager a fost o nepoată a lui Bogdan Baltazar) etc. care au primit de la Prospecțiuni SA caietele de sarcini la prețul de cartografiere. Au fost folosite hărți topografice militare și s-a lucrat în același timp cu GPS . Toate aceste date au fost transferate către America, ca o condiție prealabilă la aderarea NATO. Aceste firme nu mai sunt astăzi pe piața de prospecțiuni din România, ele probabil fiind subvenționate din bugetul american. Ministrul român al Armatei a survolat împreună cu reprezentanții companiilor străine, de exemplu zona Sărata Monteoru.
Niciodată România nu va mai fi Mare așa cum am primit-o de la străbunii noștri, pentru că ea a fost cedată bucată cu bucată.
Al dumneavoastră

Niculae Dobrescu
Ultima oară modificat de N Dobrescu pe 26 Mai 2014, 13:33, modificat 1 dată în total.
N Dobrescu
 
Mesaje: 428
Membru din: 20 Noi 2009, 20:16

Re: Prospecțiunea seismică pe Marea Neagră

Mesajde N Dobrescu » 26 Mai 2014, 13:15

De circa trei săptămâni am constatat un interes deosebit legat de acest articol și de aceea am hotărât să-l promovez pe prima pagină ca să fie mai ușor de găsit pentru cititorii ocazionali ai acestui subiect pe acest forum. Sunt peste 100 de vizualizări săptămânale ale acestui articol.
Prospecțiuniunea seismică pe mare efectuată de IPGG a început în 1969. În 1969 s-au lucrat circa trei luni, apoi a continuat în perioada 1970-1974. Se lucra circa 6 luni pe an. Planul în această perioadă era de 800 km pe lună sau anual de 4000 km. La reluarea prospecțiunii în 1980, s-a lucrat o lună și apoi în anii următori, planul a devenit de 6000 km anual.
Era în 1981, lucram un profil 3D în zona platformei Gloria, pe structura Lebăda. Era noapte. Eram de serviciu. La un moment dat de jur-imprejurul nostru la orizont erau numai lumini ca și cum am fi fost în radă.Nava Marea Neagră tracta cablul seismic cu o lungime de peste 2 km, la o adâncime de cca 10 metrii față de suprafața mării și trebuia să fim foarte atenți la manevrele celorlalte nave pentru a nu ne tăia cablul. La catarg aveam semnalizare corespunzătoare cu lumini de pericol, eram pregătiți cu rachete de semnalizare sau în canal 15 pentru comunicații. Eram supravegheați probabil de nave rusești. Anual, în avize pentru navigatori erau date zonele de lucrări seismice.
În 1995, veteranul lucrărilor pe Marea Neagră, Pelin Anton, a ieșit la pensie. Cu această ocazie, o comisie a întocmit un referat pentru recunoașterea grupei de muncă pentru cei care au participat la lucrări de cercetare pe Marea Neagră. În ordinea alfabetică, aceștia sunt:
-Angheluță Gheorghe
-Barna Alexandru
-Dobrescu Niculae
-Fleicuș Marian
-Frăsineanu Emil
-Fulea Petru
-Gonțoiu Marin
-Grigore Gheorghe
-Marchidan Gelu
-Marin Valerică
-Nicoară Ion
-Pascariu Mircea
-Pelin Anton
-Pop Liviu
-Popa Romeo
-Roman Marius
-Roman Mihai
-Stan Gheorghe
-Stoica Stoica
-Stoica Viorel
-Varodin Gheorghe
În acest referat este vorba de personalul LAEG. Totuși sunt și câteva omisiuni Gusă Alexandru, Știucă Constantin, Cojocaru Trifon, Teoharie Mihai, Himcenko. Cele mai multe luni lucrate pe mare le are Grigore Gheorghe,145, în 18 ani. Pelin Anton are lucrate 117 luni în 22 de ani.
Până în 1974 apreciez că s-au executat cca 20,000 km de prospecțiune seismică marină. După 1980 și până la terminare în 1990, apreciez că s-au executat cca 60,000 km de prospecțiune seismică marină. La prețul zilei, cei peste 80,000 de km de prospecțiune seismică marină, apreciez că valorează câteva milioane de euro.
Prin privatizare, acestă bogăție a fost transferată acționarului majoritar Ovidiu Tender.
Al dumneavoastră

Niculae Dobrescu
N Dobrescu
 
Mesaje: 428
Membru din: 20 Noi 2009, 20:16


Înapoi la Forumul angajaţilor SC PROSPECŢIUNI SA

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 2 vizitatori