Despre principiul simetriei şi nu numai

[N Dobrescu]

Principiul simetriei este un principiu juridic care spune că cine face, tot acela şi desface. Asta înseamnă că dacă un director te numeşte într-o funcţie, nu te poate da afară altcineva.
În august 2009, Domnul Schultz ne-a invitat la picnic. Pregătirile erau în toi iar domnul Schultz a ajuns şi la grupul unde eram eu, a dat mîna cu noi şi mi-a spus: Almost ready. Eu am replicat: I’m waiting. Cînd totul a fost gata, a venit la noi un dîmboviţean care a spus “Vă rugăm sa faceţi fiecare cîte un pas, să vă apropiaţi, iar dumneavoastră domnule Dobrescu daca nu vreîi să veniţi, poarta este acolo”. L-am privit pe dîmboviţean în ochi şi mi sa făcut mila de el. Era cu 7 ani mai tînăr decît vîrsta din buletin. La mine milă înseamnă dispreţ.
Cum invitaţia a fost făcută de dl. Schultz, numai domnia sa îmi putea retrage acest drept conform principiului simetriei.
În viata mea am avut mai multe procese. M-am prezentat fără avocat.
În 1979 am dat în judecată întreprinderea la comisia de judecată privind drepturi salariale neacordate conform Decret 388/1976. Aşa cum am formulat cererea, am pierdut, dar am caştigat bani. 85% la salariul de bază.
În 1981 am plecat în USA şi după aceea în Libia. În locul meu la Hi-Fix a venit Valerică. De pe urma muncii mele a încasat bani “grup”.
De atunci m-am rafinat şi am mai cîştigat două procese versus Poliţia Ilfov şi Poliţia Bucureşti. Am cîştigat şi un proces civil la Curtea Supremă de Justitie. Tot fără avocat.
Îmi este dor de o concediere. De un proces cu daune şi reîncadrare. Orice provocare este frumoasă. “ Niculaie, pune-ţi mintea aia la muncă”.
În luna mai 2009 a avut loc ieşirea la pensie a unor persoane din conducere. Invitaţia pentru petrecere a venit la sfîrşitul programului într-o zi de marţi. Miercuri dis de dimineata Niky a plecat pe teren. Joi cînd s-a întors la LAEG, nu funcţiona internetul. A fost singurul absent. Nu l-au anunţat nici prietenii cu care a pornit la drum cu 10 ani în urma şi nici subalternii. Este o chestiune de caracter.
Am fost întrebat daca nu-mi este frică că voi muri pe trecerea de pietoni. Sunt un om ca şi voi. Da îmi este frică.
Învingeti frica. Intraţi pe forum. Nu trebuie sa scrieţi nimic. Nu intru în polemică cu nimeni. Totul este monolog. Este faţa celui de lîngă noi. Şi ce frumos zîmbesc unii. Unii zîmbesc chiar tot timpul. Fereşte-te de ei.

Pe mîine,

N Dobrescu
--------------------------------------------------------
Duşmanii sunt siguri. Prietenii sunt nestatornici.
Niculae Dobrescu