Gearmata

[N Dobrescu]

Puțini mai știu astăzi că I.P.G.G. (Prospecțiuni de astăzi) a avut o secție de foraj. Secția era condusă de unul dintre greii întreprinderii, ing. Sărățeanu. Secția avea trei nuclee: Gearmata, Târgu Ocna și București Chitila ( aceasta va deveni ulterior Secția 3 Foraj).
În 1983 am fost oprit în București, la LAEG, deoarece Ministerul dorea o rețea integrată radio în caz de urgență.Eram singurul ing. Electronist specializarea radiotehnică.Cred că în acele vremuri Dave umbla de-a bușilea. Cînd s-a ridicat în picioare Dave și a ajuns la SC. PROSPECȚIUNI SA. , în 2009, a început să-mi explice mie cum se mănâncă radio pe pâine. Am căutat pe internet despre Dave, dar nu am găsit nimic legat de el de la mersul de-a bușilea la mersul pe picioarele de dinapoi. În cadrul Ministerului, I.P.G.G.H.,era o întreprindere cu multe stații de radio, circa 500 bucăți. Atunci exista o singură rețea radio în unde scurte la mare cu 7 stații AEL și 4 TWC. În rezervă, mai erau la București 7 stații Teleco pentru calibrare. De la mare au fost retrase 4 stații PYE 125 T, care intraseră în serviciu în 1969. În timp ce am fost în Libia, cele 4 stații PYE 125 T au fost montate la echipa lui Achim la Gearmata, care asigurau o legătură radio între sediu și sondele din împrejurimi de la Moldova Nouă, Jimbolia, Zădăreni, Pecica etc. În cadrul Ministerului, I.F.L.G.S. era singura întreprindere care avea în partea de sud a Munteniei o rețea radio în unde ultrascurte cu un repetor făcut din două stații RTM care era amplasat pe Coștila. De la I.F.L.G.S., a venit „verișorul” ing. Mihai Smărăndescu pe funcția de Director Adjunct și din această cauză dorea să aibe ce avusese la I.F.L.G.S. Față de I.F.L.G.S., Geofizica era mult mai mobilă. A fost comandat un proiect radio la un Institut de specialitate care a costat circa 1 milion de lei când o Dacie costa 70,000 lei.
Proiectul avea trei rețele principale cu puncte de retranslație la Șofronea- jud. Arad, Istrița jud. Buzău și Măgura Odobești jud. Vrancea.Legătura dintre aceste puncte de retranslație și București se făcea cu stații în unde scurte. Au fost comandați 5 piloni de 30 metri din țeavă de diametru de 220 mm, cu scări pe exterior care au fost montați la Șofronea, Tătărani, Buzău, Chitila
și Leordeni.
Prima deplasare la o intervenție la Gearmata am făcut-o împreună cu Gheorghe Ion și șoferul Mitică Filip. Antena era montată pe turla de foraj și foloseam un cablu coaxial de circa 50 metri. Stația era legată la o baterie de 12 volți, 180 Ah. Când era nevoie de o baterie la un utilaj de la sondă era luată bateria de la stație. Apoi oamenii nepricepuți făceau conexiunea greșită la stație și se distrugeau diverse piese și era anunțat că nu funcționează stația. Încărcarea bateriei se făcea cu un redresor . Nimeni nu avea grijă de baterie ca să verifice nivelul electrolitului sau densitatea lui. Mai erau defecte legate de continuitatea cablului coaxial. În urma diverselor intervenții am avut un câștig de o monedă de 15 bani și o clemă de păr pe care le-am găsit în stație. Apoi stațiile au fost transformate să lucreze la 220 vac. După câțiva ani, secția de la Gearmata a trecut la un IPEG și printr-o neglijență au fost transferate stațiile împreună cu frecvențele noastre, fiind partajate cu ei. Aceleași stații PYE 125 T le-am văzut la Tripoli la serviciul de autorizări în anul 1982.
Mulțumită Geofizicii, am făcut și alte deplasări în vestul țării la Vinga unde era șef de formație ing. Ghizdavu, iar operatori erau Fefe-ul și Fiara din Plenița care lucrau fiecare pe câte o stație DFS 3. La acestea, erau stații de radio Motorola Motran cu tuburi și care lucrau pe frecvențele de 39.000 și 39.025 Mhz. Ulterior au fost achiziționate stații Motorola Micor de 100 watt pe frecvențele de 33.600 și 33.625 Mhz. Prima am montat-o pentru Fiara din Plenița și în loc să-i reducă potența, a avut un efect invers și a colaborat la conceperea unei fete și a lui Nicușor.
Datorită lui M.Smărăndescu, secția 1 seismică și-a mutat sediul la Arad, unde șef de secție a fost înainte de 1989, Marius Milea. La Șofronea s-a făcut o bază permanentă de reparații.
Apoi au fost achiziționate 5 stații de radio RFT SEG 100 în unde scurte cu sinteză de frecvență și acord automat pe antenă care au fost montate la sediu în Caransebeș, în Coralilor, în bază la Constanța, la Leordeni și la Buzău.
Tot în acea perioadă am proiectat un pilon de antenă de 30 metri cu ridicare verticală, un sistem portabil. Proiectul a fost concretizat în atelierul de mecanică fină de la LAEG. Din acest colectiv făceau parte Mihai Antoniu, Neluțu Ardeleanu, Gigi Anton, Ștefănescu Grigore, Ion Sabău , Dumitru Burlan și Voicu Răducanu.
Atelierul de mecanică fină din cadrul LAEG a fost desfințat de către expați. Dave MacDonald s-a plimbat până în USA ca să vadă și să comande un pilon de antenă de 18 metrii cu ridicare verticală care cred că a costat 6000 $. Creiere erau aici în Dămăroaia, dar expații ne privesc ca pe niște negrișori, incapabili. Anul trecut am văzut un demo la Chitila când au fost invitați diverse persoane din conducerea românească a lui SC PROSPECȚIUNI SA , ca să se minuneze la cumpărătura făcută de Dave. Trebuie să precizez că din cauza neânțelegerii limbii engleze de șeful bazei Chitila, montarea pilonului de antenă s-a făcut pe container la a doua încercare. Nu am de la colegii mei nici o informație privind gradul de încărcare a acestei investiții.
Tot după 1983 am proiectat și realizat un pilon de antenă de 20 metri cu ridicare laterală, cu patru ancore pentru ridicarea căruia era necesar o persoană. Ridicarea dura o oră și jumătate și folosea un sistem de șase scripeți care reduceau forța necesară de ridicare cu 8. Astfel de piloni au fost ridicați la Șinca Veche, Poiana Mărului etc.
În istoria Geofizicii și a LAEG de dinainte de 1989, nu-mi aduc aminte ca un defect electronic să nu fi fost rezolvat în cadrul întreprinderii. De-a lungul anilor am colaborat la mare cu IRCM sau cu IGG, când am făcut intervenții la un înregistrator batimetric și la un gravimetru marin. În acea perioadă nu casam ceva pentru că nu știam să-l repar ci numai pentru că îndeplinea durata de amortizare.De abia acum realizez cât de mult am distrus.Am primit comandă să demolez lucruri care erau în perfectă stare de funcționare. Societatea de consum asta cere. Dacă acum 40 de ani sensibilitatea unui receptor al stației radio era de 1 microvolt, acum sensibilitatea este de 0.35 microvolți. Acum mai există în plus diverse mofturi, nu neapărat necesare unui bun operator. Asta nu înseamnă că sunt de modă veche.
Al dumneavoastră

Niculae Dobrescu

[N Dobrescu]

În ziare.com din 29 martie 2012, am aflat că un zăcământ în valoare de 1 miliard de euro va intra în exploatare în a doua jumătate a anului acesta în județul Arad, în localitatea Pâncota.
Județul Arad a fost un județ tropăit de prospecțiunile noastre. Cercetările au fost realizate de Universal Premium Fund cu ajutorul unor investitori din România, Belgia, Olanda, Luxemburg și Elveția. Zăcământul se află la adâncimi cuprinse între 450 și 2100 metrii. Până acum cercetarea a costat 10 milioane de euro și se va extinde la 15 milioane de euro. Cercetarea se va extinde spre localitatea Păuliș, pe valea Mureșului.
Este cunoscut că forajul este o operațiune costisitoare și riscantă, dar în final după plata redevenței către stat, compania producătoare va ieși pe profit. Producția realizată nu este obligatoriu să fie vândută în țară. Dacă toate aceste operațiuni erau făcute de către stat, atunci puteam vorbi de o independență energetică.
Este cunoscut că în câmpia de vest a României se găsește petrol și la mică adâncime. Urmează bătălia pe aceste rezerve.
Pentru început, Universal Premium Fund va crea 250 de locuri de muncă și bineînțeles încasări la bugetul de stat.
Zeta Petroleum România a descoperit un zăcământ de 1 miliard euro în zona Jimbolia. Licența de exploatare cuprinde câmpurile
Jimbolia Veche și Jimbolia Vest descoperite în anii 1980 de IPGG. Este vorba de acumulări de gaze și țiței parafinos de foarte
bună calitate. Obiectivele lui Zeta Petroleum România sunt câmpurile de la Bobocu, Jimbolia și Pădureni.Partener a lui Zeta
Petroleum România este Armax Gaz cu o participație de 50%, o companie publică română.

Niculae Dobrescu