Undeva prin luna octombrie a anului curent, mă bucuram de a doua tranşă a concediului de odihnă pe anul în curs. Muncisem mult şi savuram din plin odihna binevenită. În aceeaşi perioadă şi şeful executiv al companiei, domnul Schultz se afla departe de România, tot în vacanţă.
În timp ce mă bucuram de raţia de libertate, îmi ajung la ureche ecouri ale unei veşti despre ceva ce se desfăşura la serviciu, când eu nu eram acolo, dar care mă privea chiar pe mine în mod direct.
Se zvonea că un anumit personaj mă tăiase de pe organigrama LAEG şi dăduse ordin la RUM să mi se scrie ordinul de disponibilizare. Îl sun pe şeful LAEG, care este şeful meu direct şi-l întreb dacă îl consultase cineva în această problemă. Nu îl consultase nimeni. Deci personajul încerca sa mă pună pe liber fără a urma calea legală şi firească. Nu ştia şi nici nu-i păsa cine sunt, ce fac, ce pot să fac şi de ce mă aflu acolo. Nu-i place de ochii mei şi vra să mă pună pe liber. Crede în continuare ca suntem proşti. Nu suntem.
Între timp am revenit din concediu, au trecut de atunci câteva săptămâni şi încă nu am primit o inştiinţare oficială de disponibilizare. Concediere întreruptă. Vreau să văd urmarea. Aştept ca personajul să continuie acţiunea întreruptă. Abia aştept.
Varianta “cum veniră se facură toţi o apă şi-un pamânt” se aplica doar bunului simţ.
Numele personajului este Anthony Paduano.
Voi reveni,
Viorel Dumitrescu
P.S. Dacă cineva are detalii despre această situaţie, îl rog să comenteze.