Anul 1975

[N Dobrescu]

Instalarea rețelei Hi-Fix s-a făcut în luna mai. În acest an Slave2 a fost montat la Sulina. Am prestat servicii pentru IFLGS. IFLGS avea o secție la Palazu Mare care era condusă de ing. Horobeanu. S-a lucrat cu nava Mangalia. Nava Mangalia care acosta în portul Tomis, avea prevăzută o gaură în chilă, fiind pregătită pentru foraje geotehnice necesare viitoarelor amplasamente ale platformei Gloria.De această dată s-a început cu operațiunile de calibrare a rețelei Hi- Fix. La operațiune participa o echipă de topografi care vizau antena Hi-Fix și rezultau niște coordonate calculate.Simultan erau citite coordonatele pe navă. Se făcea diferența lor și apoi o medie patratică. Nava staționa din zona de sud Mangalia până la Mamaia, în zona Ciotica- Perișoru și in zona Sf.Gheorghe –Sulina.
Cunoscând importanța lucrărilor care urmau să se execute în acest an și faptul că noul nostru client nu era familiarizat cu noțiunile legate de Hi-Fix am adresat conducerii IPGGH următorul referat:

În cadrul programului de amplasare a primei platforme de foraj marin, rețelei Hi-Fix îi revine sarcina anul acesta de a determina poziția navei în zona de interes pentru executarea forajelor necesare determinării structurii solului submarin unde vor fi amplasate picioarele platformei.
Aparatura Hi-Fix este montată pe nava Mangalia. Nava Mangalia este o navă fabricată în 1950, dintr-o serie de 4 nave asemenea cu care a fost dotată flota noastră. Două dintre ele au luat drumul fierului vechi, a treia navă, Tulcea, așteaptă aceiași soartă, iar a patra este nava Mangalia.
Pentru executarea forajelor , în chila navei s-a practicat o gaură de 1200 mm. Nava Mangalia are dimensiunile aproximative de 60-70 m lungime și 6-7 m lățime. În momentul de față nava este aprovată și guvernează greu. Nava are o trepidație mare la viteză mică și la orice viteză tribordul trepidează mai mult decât babordul. Trepidația navei ne-a creat greutăți și în anul 1971 cu nava Voinicul. Viteza maximă a navei este de 9-10 noduri și de obicei turbina se defectează astfel încât se poate conta pe 60% din puterea mașinii. Rezultă că viteza navei este de 6-8 noduri.
Zona de interes se află la o distanță de 72 de mile marine. Rezultă că până la punctul de lucru marșul este de 10 ore. Rețeaua ROM 2 este după părerea mea o rețea prea extinsă. Linia de bază Master-Slave 2 traversează delta într-o proporție de 7/9 deltă-mare și este de două ori mai mare ca linia de bază Master-Slave1. De aceea nu este de mirare că există întârzieri în propagarea semnalului de la Master la Slave 2 care se traduc prin instabilitatea contoarelor la receptorul navei. În condițiile cele mai favorabile de propagare a semnalelor radio se poate conta pe o stabilitate a rețelei între orele 6-16. Și dacă ținem cont că cele mai prețioase ore le pierdem pentru pregătirea navei, rezultă că marșul până la punctul de lucru durează 2 zile. Dintre care o noapte la ancoră unde se pot întâmpla multe. De aceea consider că se impune:
1-Amplasarea unor balize de referință pe parcurs și în zona de lucru pentru verificare poziției navei. Coordonatele balizelor de referință să fie verificate cu un receptor amplasat pe altă navă cu viteză Mare(NH 112- 15 noduri). Ca receptor se poate folosi receptorul de la IRCM sau monitor. Verificarea să se facă cel puțin o dată la două săptămâni.
2- Cunoașterea din timp a lucrării și a zonei de lucru pentru a exploata la maxim posibilitățile aparaturii, pentru întocmirea unor hărți hiperbolice zonale pentru a putea dirija nava astfel încât coloana de foraj să-și mențină verticalitatea.
3-Luarea unei măsuri oficiale astfel încât stația de radiotelegrafie să nu lucreze în gama de 2 Mhz, gamă care deranjează receptorul Hi-Fix. Gama de 2 Mhz asigură legătura telegrafică între navă și IFLGS prin rețeua telegrafie – telefon IRCM.
4- Mutarea convertizorului care alimentează aparatura Hi-Fix într-o încăpere ecranată , astfel încât să nu perturbe funcționarea stației de radiocomunicații.
5- Cunoașterea preciziei cu carea trebuie executate lucrările, deoarece ancorarea navei în 6 puncte nu este simplă.
6- Aplicarea cu strictețe a instrucțiunilor Hi-Fix elaborate de întreprinderea noastră, eventual adaptarea lor la această nouă situație de închiriere a rețelei Hi-Fix.
Semnătura
Deasupra găurii practicate în chilă era montată o mică turlă de foraj.Pentru precizie mai mare, am montat antena Hi-Fix pe o coloană din apropierea turlei.Nava Mangalia aparținea împreună cu personalul IRCM-ului, personalul care făcea forajul aparținea IFLGS, noi cei de la Hi-Fix aparțineam de IPGGH și mai erau și doi englezi veniți pentru prelevare de carote. Nu exista o persoană unică care să conducă această activitate. Marinarii erau plătiți la fel indiferent dacă erau în port sau în mare. Ei beneficiau de îmbarcare conform HCM 787/1958. Noi la Hi-Fix aveam spor de șantier, ore de noapte, ore suplimentare. La IFLGS erau alte drepturi, iar englezii erau interesați să stea în Constanța unde erau animatoare dacă noi nu vrem să lucrăm. Nava Mangalia era acostată în portul Tomis unde erau diverse bufete cu bere aburindă. Adunarea marinarilor se făcea prin sirena navei.
În acest an am făcut tură cu Mircea Pascariu. Stăteam într-o cabină în pupa tribord. Aveam mai mult aer și eram în apropiere de locul de muncă, de comandă, unde era instalată aparatura. Nava era cu castelul la pupa. Comandant era un ofițer tânăr, bun înnotător. Șeful de echipaj Gaie și Selamet erau marinari pricepuți.
va urma
Al dumneavoastră

Niculae Dobrescu

[N Dobrescu]

În acest an la 2 Mai erau Vrebca Ștefan și Toma Vasile, la Agigea Grigore Gheorghe și Mitulescu Valentin, la Cap Midia Anghel Adrian și Știucă Constantin, iar la Sulina Costache Gheorghe și Silvestru Vintilă. Suntem în luna iulie și deja au început să sosească musafiri la punctele Hi-Fix. Nu mai suntem formație să avem producție proprie. Aparținem de LAEG. Domnul Pelin participă cu geologii de la Agigea la ieșiri în larg cu una din navele Marea, Gilortul sau Pălămida. Au lucrări costiere. După 6 ani, seniorii se lasă pe tânjală și sunt indisciplinați. Această stare este constatată de ing. Negrescu Victor ca o stare de delăsare în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.Seniorii nu mai intră la orele de legătură și nu poți lua decizii.
Nava Mangalia execută lucrări de foraje geotehnice pentru prima dată și are deja o vechime de 25 de ani. Nava Mangalia primise aviz de la Registrul Naval Român numai pentru 20 mile marine și noi ajungeam la 70 de mile față de țărm.Trebuiau executate două foraje diametral opuse la o distanță de 100 de metri. Adâncimea apei era de 84 de metri. Nava trebuia papionată cu ajutorul a 6 ancore. Marșul până la locație dura 12 ore. Din navă pleca o coloană de 84 de metri. Se introducea carotierul pe interior și se recolta o carotă de un metru. Apoi se fora 1m , după care se recolta altă carotă de 1m ș.a.m.d. Între timp se schimba direcția vântului , se formau valuri și nava își schimba poziția. Trebuia umblat la ancoraj .Ancorajul cu 6 ancore s-a făcut cu ajutorul navei militare RM 101. Toată țara era implicată . Precizia rețelei Hi-Fix era de +/- 0.01 pe linia de bază, adică 0.86 m. În larg precizia scădea cu factorul de expansiune al hiperbolelor și cu unghiul de tăiere. Forajul se executa și noaptea nu numai în orele în care propagarea era optimă.Întotdeauna clientul vroia să cunoască poziția navei cu precizie mare.
Acum nava DEEPWATER CHAMPION care forează la o adâncime a apei de 1000 m pe structura Neptun descoperită de noi are un sistem de poziționare prin satelit și elice laterale în borduri care sunt comandate de un calculator care o menține la punct fix și cu prova în vânt.
După câteva zile în care englezii au constatat modul în care lucrăm noi, ne-a strâns pe toți factorii de răspundere , ne-a pregătit întrebările și apoi a tras concluzia. Vor sta la Constanța la hotel Palas și atunci când nava este ancorată pe poziție, să fie aduși la locație pentru recoltarea de carote. Cred că într-o lună am executat cele două foraje.
Am fost vizitați și de Directorul IFLGS, Iorgu Zahiu care vizitase mai multe platforme de foraj și care ne-a spus că se lucrează la un decret privind plata celor care lucrează pe platformă, pe navele care deservesc forajul și a celor care execută lucrări pentru forajul marin și că vom primi căciulă de bani. În 1976 va apărea acest decret.
Rezultatele de la prima calibrare nu au fost concludente așa că în luna august a fost repetată calibrarea. De 23 august 1975 nava Mangalia era în portul Tomis. Era ora 7, trebuia să plecăm în sud pentru calibrare și a luat foc eșapamentul, coșul navei. Era un eveniment care putea fi interpretat. Calibrarea a durat o săptămână, iar eu eram întrebat cine suportă costurile deoarece forajul s-a terminat. Toate se spărgeau în capul meu.
Apoi s-au făcut lucrări cu geologii de la Agigea. S-a lucrat și cu sparker-ul care era montat în cabina de la pupa babord.
La sfârșitul lui noiembrie ne-am retras la București.
Al dumneavoastră

Niculae Dobrescu

[N Dobrescu]

În acest an mi-am dat demisia. A fost un preaviz de 15 zile. Directorul Burcea nu a pus nici o rezoluție pe cererea mea. Personal a venit Directorul Varodin la Constanța ca să rupem cererea mea. Pe vapor era o muncă stresantă și solicitantă. Nu ceream salariu mai mare. Când un Director se deplasa personal pentru tine nu puteam să fac nazuri, așa că am rupt cererea. Am fost invitat într-o pauză la o discuție cu Directorul Burcea căruia împreună cu Pascariu Mircea i-am prezentat toate greutățile noastre. Directorul Burcea a spus atunci că dacă se va cumpăra un nou Hi-Fix, voi merge la specializare. Și s-a ținut de cuvânt cu toate că erau jocuri de culise având în vedere că nu eram membru de partid. După ce am trimis cererea mea de demisie , Steriu îmi făcea recomandarea să am grijă ce fac, deoarece lucrarea la care particip este de importanță națională și lucrurile se pot interpreta.
Pentru munca depusă în anul 1975, am fost recompensat cu o primă de 1500 lei care reprezenta mai mult de jumătate din salariu tarifar.
În acest an, la adâncimea de 84 de metri am pierdut o ancoră cu o bucată de sârmă, folosită la papionaj . Știam direcția pe care fusese amplasată. Am estimat punctul și am lansat o pitulice de referință. A fost lansată barca și cu o ancoră mică cu 4 ghiare s-a dragat zona. Ancora pierdută a fost agățată și a fost adusă la bord. Acest eveniment a crescut încrederea tuturor în Hi-Fix.
Al dumneavoastră

Niculae Dobrescu

[N Dobrescu]

Achiziția de echipamente se făcea printr-o întreprinderea de comerț exterior Tehnoimport.
Geo Source din Houston, USA, producea stații seismice digitale MDS 8. La început, Geo Source producea mașini de sortat mazăre, dar a racolat creiere și a ajuns să producă stații seismice digitale. O altă firmă care producea stații digitale era Texas Instruments. Caracteristicile tehnice nu erau foarte diferite. La departajare ofertelor , dincolo de caracteristicile tehnice, conta prețul și numărul de locuri la specializare.
În acest an aparțineam de Ministerul Minelor Petrolului și Geologiei și pentru descoperirea de hidrocarburi se alocau fonduri mari valutare. Negocierea a fost dură. S-a plecat de la patru stații. S-a supralicitat la 5 stații și s-a cerut discount. Apoi s-a vorbit de 6 stații și s-a cerut alt discount. Cînd s-a vorbit de 7 stații, negustorul a cerut recreație pentru a se consulta cu conducerea din USA.
În final se vor cumpăra 7 stații, dintre care două vor avea electronică suplimentară pentru lucru cu vibratoare. Ca stații de radio vor fi achiziționate Micor-uri cu modulație de frecvență interfațate cu decoder sau encoder I/O seria 200. Aici trebuie să spunem că stația DFS III a venit cu sistem de împușcare I/O seria 100.
Tot în acest an se vor procura din producție internă, RTP-uri pe frecvențele de 33,600 și 33,625 Mhz care vor fi încadrate la o durată de amortizare de 18 ani. Ele vor fi în exploatare până în anul 2000. Se vor mai cumpăra din producția internă și stații RTM cu o putere de 20 W.
Din inițiativa IPGGH s-a purtat o discuție la Minister în zilele de 17 și 18 iunie 1975 pe probleme legate de poziționarea viitoare a platformei de foraj marin. Această discuție a fost generată de referatul meu pe care l-am trimis la conducerea întreprinderi și care este publicat mai sus. În cei 42 de ani petrecuți la Geofizică, mulți se vor folosi de ideile mele. La discuție au participat:
- din partea MMPG, geologii Molnar și Ionescu
- din partea IFLGS Director Zahiu, director tehnic Ispas și geolog Ionescu
- din partea ICPPG Director Coman și Dr. Geolog Pătruț
- din partea IPGGH Director tehnic Varodin și ing.pr. Negrescu
Cu această ocazie s-a comunicat tuturor factorilor interesați că precizia este de +/- 0.1 culoar și în zona de interes se transpune cu o incertitudine a punctului într-un cerc cu raza de 50 m. Din punct de vedere geologic această precizie este suficientă. IFLGS se va obliga să lanseze pe traseul navei două geamanduri de referință pentru verificarea coordonatelor Hi-Fix.
Al dumneavoastră

Niculae Dobrescu