Anul 2011

[N Dobrescu]

În prima zi lucrătoare din 2011 merg la Niky și îi spun că a venit timpul să mă retrag. În mai 2010 am depus dosarul de pensie, eram pensionar în plată și Niky îmi solicitase să mai lucrez pînă la sfârșitul anului 2010, deoarece începea echipa din Portugalia. În decembrie 2010 ne-am mutat la Chitila și de Sf. Niculae mi-am tratat colegii cu bomboane, deoarece era toleranță zero la alcool.
Solicitarea mea l-a luat nepregătit pe Niky. M-a rugat să mai stau încă 3 luni. Având în vedere că lucrasem 42 de ani și că aveam de gând să ne despărțim amiabil, am aceptat această nouă prelungire.
La Chitila, 5 ingineri și Dan Dobre eram în aceiași încăpere. Din Corarilor am adus numai ce credeam că mai are viitor. Încăperea în care lucram era mai mică decât boxa 14 din Coralilor și aici eram noi cei de la boxa 14 plus Leuș și Nicu.
Către sfârșitul lunii ianuarie avem parte de o binefacere datorită alegerii reprezentanților salariaților. Aceștia au bătut palma cu Schultz și sporul de vechime este introdus în salariu. Prin aceasta administrația a vrut să pozeze că a mărit salariul.
În 2011, în februarie, la o ședință de producție lunară, s-a găsit Antrenorul să ridice problema că la echipele 19 și 11 există stații defecte și din această cauză nu se face producția. M-am informat ce probleme sânt, am pregătit cele necesare și am plecat pe teren pentru intervenție. Nu am uitat să-mi iau pentru echipa 11, 11 bucăți de formulare de Stop Card. Mai întâi am fost la Moșu, pe care l-am avertizat că voi scrie câteva Stop Carduri dacă găsesc nereguli în exploatarea stațiilor de radio. Acesta nu a avut nici o obiecțiune și mi-a explicat că se înregistrează locul de muncă unde este scris Stop Cardul și că acest lucru îl avantajează. Era un fel de plan la Stop Card. La echipa 11 am scris 1-2 Stop Carduri local și restul până la 11 le-am scris la Laeg, cu toate că subiectul era legat de lucruri de la echipa 11. Practic era un plan de Stop Card pentru fiecare loc de muncă. Important era să fie înlăturate condițiile care au generat Stop Card, dar acest lucru nu se întâmpla.
Tot în februarie a venit Gehrig însoțit de Dave la Chitila și ne-a numărat și chestionat ca să-i spunem ce facem. Apoi a venit și Felicia Lupu și ne-a numărat. Trebuie recitită postarea Umorul românesc. http://forum.geospace.ro/viewtopic.php?f=2&t=128
Toate echipele seismice lucrau din plin. Aveam reparații de făcut, trebuia să despachetăm și să așezăm lucrurile la îndemână și chiar să mergem pe teren pentru intervenții.Mutatul și amenajarea locului de muncă la Chitila ne-a produs o întârziere de o lună la reparațiile curente pe care le aveam de făcut. Făceam 2-3 deplasări pe teren lunare de câte 3-4 zile fiecare.
Lunile treceau și nimeni nu-mi era dat pentru pregătire pentru a mă înlocui. Către sfârșitul lunii martie se vorbește de o deplasare la echipa de la Buzău și cea de la Mediaș. Liviu avea ca model pe Tudorel, să facă intervenții și să conducă mașina LAEG. Pentru asta fusese testat și atestat. Văzând durata deplasării și obiectivele m-am oferit să merg în această deplasare.
Plecarea a fost la începutul lunii aprilie. Echipa de la Buzău lucra la Florica. Ne-am deplasat direct pe teren unde ne așteptau 3-4 mașini pe care erau montate stații de radio cu defecțiuni. Ne-am apucat de lucru și într-un timp scurt le-am rezolvat. Din delegație mai făcea parte Niky și Alex D. Niky a avut ceva de lucru la stație, a discutat ceva cu operatorii de la stație și a pus o întrebare la toți operatorii. Numai Alex D. a răspuns corect.
Apoi, ne-am deplasat la Bazna. Am ajuns în jurul orei 20. Liviu a condus cu siguranță și fără greșală. Am servit apoi singura masă din zi la restaurantul care era deschis numai pentru noi. Ne-am culcat devreme.
A doua zi ne-am sculat devreme la 6 și 30 minute, apoi am plecat la Mediaș, la hotelul din centru unde era cazată și funcționa echipa 19 condusă de Directorul de proiect Dăianu Gheorghe. Stația de radio era montată la parter și antena pe terasă. Stația nu funcționa. Am constatat că antena este în scurtcircuit. Lucrarea fusese făcută de o montatoare- regloare care nu avea cunoștințe despre Radio. De la venirea americanilor la conducere a devenit o obișnuință ca oamenii să se ofere să execute lucrări chiar și atunci când nu știu cum se rezolvă o problemă. Aceștia vor să-și arate competența, dar își dovedesc incompetența.
Am urcat pe scări 5 etaje împreună cu Liviu până pe terasă, am constatat defecțiunea și el s-a oferit să meargă la mașină pentru a aduce cele necesare. Am rezolvat problema apoi am plecat pe teren pentru a rezolva și cu stațiile montate pe mașini. Ne-am apucat de lucru. Liviu își dorea să bea o cafea, deoarece la hotel nu a avut parte de ea. Am fost serviți de cei de la stație cu o cafea care a mers la casa sufletului. În aceiași zi urma să mergem spre București, așa că Liviu s-a întins pe o șubă de la un șofer ca să se odihnească. Mai aveam de rezolvat 1-2 mașini. Și Niky aproape terminase la stație. A coborât din stație ca să vadă ce facem. Atunci l-a văzut pe Liviu având niște convulsii. Inevitabilul s-a produs. Aici se poate citi și postul Liviu de pe acest site. http://forum.geospace.ro/viewtopic.php?f=2&t=93
Am plecat în aceiași zi de la echipă cu alt șofer profesionist. A urmat înmormântarea lui Liviu. În aceste condiții, nu am mai solicitat plecarea mea. După o perioadă, Niky m-a întrebat în ce condiții aș mai rămâne să lucrez. Am spus că în primul rând trebuie să-mi facă dovada că fac parte din colectiv. În august 2010 avusese loc o mărire , indexare de salarii cu 8 la sută. Patru oameni din LAEG nu au primit majorarea: subsemnatul, Colonelul care depusese cerere de pensionare anticipată, femeia de serviciu și tehnicianul 3 în 1. Niky mi-a spus că această cerere este de bun simț și că se va rezolva. Niky a vorbit cu persoanele abilitate și mi-a spus că cererea mea se va rezolva la lichidarea din aprilie, adică în mai. A venit și lichidarea din mai și cererea mea nu s-a rezolvat. Atunci, cu încă o nouă eleganță, am depus o cerere de încetare a raporturilor de muncă, cu un preaviz de 15 zile lucrătoare. Nu eram obligat să fac acest lucru. Directorul de la seismică, Jean Gorie, a venit să discute cu mine ca să mai rămân măcar până în august. I-am expus lui Jean Gorie motivele pentru care nu mai vreau să rămân. La sfârșit, Jean Gorie, mi-a spus: Poate că și noi am greșit față de dumneavoastră. Lui Jean Gorie îi voi expedia cu poșta scrierea mea: Ultima zi de lucru care nu fusese postată pe Forum. http://forum.geospace.ro/viewtopic.php?f=2&t=95 Aceiași scriere am trimis-o cu poșta și altor 3 personaje care apar în această scriere Felicia Lupu, Mihaela Horhocea și Elisa Popa. Pe Jean Gorie nu-l cunoscusem personal până la acest episod. De ce a venit să discute cu mine Jean Gorie? Pentru că celorlalți Directori care mă cunoșteau , nici nu le păsa de interesele companiei. Este drept că orice om este de înlocuit. Sânt mândru că am fost înlocuit cu alți doi ingineri și cu o firmă în relația cu ANCOM.
Am mai lucrat până pe 9 iunie 2011. Am mai mers pe teren înainte cu o săptămână de acest termen . Port în suflet cu plăcere penultima zi de lucru alături de colegii mei din LAEG.
Dar în același timp port în suflet și Ultima zi de lucru a unor venetici ajunși în funcții de Manager de nivel 1 sau 2, incapabili de eleganța unor gesturi pentru cineva cu o fidelitate și loialitate de 42 de ani față de o singură iubită care s-a numit, IPGG, IPGGH sau Prospecțiuni SA. De curând am citit în Știri Prospectate caracterizarea făcută de Norin Popescu lui Mihaela Horhocea. Acesta spunea ca Mihaela este cea mai veche din departament având o vechime de ...4 ani și de aceeea poate conta pe ea , înlocuindu-l când este necesar.
Acum, la final, după 42 de ani de muncă în Prospecțiuni, pot afirma cu toată modestia care mă caracterizează, că s-a putut conta pe mine, chiar dacă numai o dată, în 1999, Negrescu mi-a cerut să-l înlocuiesc. Mi-am neglijat familia și pe mine însumi pentru a răspunde la nivel înalt cerințelor lui Prospecțiuni. Nu regret.
Al dumneavoastră

Niculae Dobrescu